Fericirea și nefericirea
Este interesant să observăm că stări precum fericirea È™i mulÈ›umirea sunt reprezentate lexical prin nume dedicate, în timp ce opusele lor sunt exprimate doar prin negaÈ›ii: nemulÈ›umire, nefericire. Ca È™i când nu s-ar referi la atribute intrinsece ale condiÈ›iei umane, ci la lipsa lor. AÈ™adar, chiar dacă nu este firesc, uneori mulÈ›umirea È™i fericirea lipsesc. Or, pierderea calităților inerente este sinonimă cu o anumită înstrăinare de propria natură um...
Lumea suferă de foame
Lipsa totală de alimente care afectează multe fiinÈ›e umane este una din cele mai mari suferinÈ›e din lumea noastră. Însă există alte tipuri de lipsuri, mai subtile, care nu apar în statistici, dar care pricinuiesc tot atâtea necazuri. Mediile de comunicare ne-au obiÈ™nuit cu cele mai macabre imagini care reflectă starea de carență absolută în care se găsesc multe fiinÈ›e umane. Foamea este ca o gheară nemiloasă care depășeÈ™te cu mult cele mai crude boli, È...
Libertate și angajament
De parcă ar fi curente ciclice, apar din când în când cu mai mare sau mai mică forță anumite idei (ar trebui să le numim mai degrabă „forme mentale”) care acaparează interesul majorității. Una dintre ele este libertatea, cuvânt care, scos din context aproape întotdeauna, se aplică oricărei activități umane È™i chiar sensului vieÈ›ii. În general, prin libertate se înÈ›elege o seamă de beneficii ce se vădesc foarte ciudate l...
Liberul arbitru
Despre liberul arbitru al omului s-a scris È™i s-a polemizat mult. Filosofii din toate timpurile È™i obiÈ™nuiÈ›ii oameni cu păreri de totdeauna au dezbătut toate posibilitățile – sau aproape pe toate – pe această temă. Atitudinile extreme se situează între inexorabilitatea absolută, care îl privează pe om de orice posibilitate de autodeterminare, respectiv libertatea umană nelimitată, neavând alt motor decât dorinÈ›a, tristă umbră a voinÈ›ei....
Despre demnitatea omului
DESPRE DEMNITATEA OMULUI Cuvântarea lui Giovanni Pico della Mirandola, conte de Concordia PreaînvățaÈ›ilor PărinÈ›i, am citit în scrierile arabilor că sarazinul Abdala, fiind întrebat ce consideră el că ar trebui admirat cel mai mult în acest spectacol al lumii, a răspuns că nu consideră nimic mai admirabil decît omul. Acestei cugetări i se adaugă aceea a lui Mercurius : „O, Asclepius, mare minunăție este omul". G&aci...
Ne lipsește o comunicare autentică
E descumpănitor – dacă nu chiar supărător – să observăm până la ce grad de incertitudine ne duc actualele forme de gândire, atât în mediul social, politic, economic, cât È™i în cel religios, È™tiinÈ›ific, artistic È™i filosofic, tocmai într-o perioadă care se laudă că într-o mare parte a lumii s-a atins un grad înalt de comunicare È™i de dialog. Însă, cum se întâmplă de obicei, înÈ›elepciun...
Ce presupune a fi bun voluntar
• A È™ti că ajutorul material nu este singura formă posibilă, ci că apropierea umană È™i posibilitatea de a împărtăși sentimente È™i idei, cu atât mai mult azi, reprezintă una dintre cele mai apreciate forme de ajutor într-o lume unde majoritatea oamenilor se simt singuri. • A È™ti că pentru a ajuta trebuie să te dăruieÈ™ti, să nu precupeÈ›eÈ™ti nici un efort. • A È™ti că un ajutor concret necesită cuno...
Despre judecata sănătoasă
Printre atâtea valori care lipsesc, prudenÈ›a ocupă un loc special. Dacă prudenÈ›a este opusul nebuniei, astăzi se observă multiple trăsături ale nebuniei la toate nivelurile umane, încât ne este greu să recunoaÈ™tem cine este cine È™i unde se află limita subtilă dintre unii È™i alÈ›ii. Nu vom analiza cazurile clinice de nebunie, unde, într-un fel sau altul, se pot descoperi cauze fizice sau organice la originea dezechilibrului. DeÈ™i cauzele pot să nu fie ...
Contra dezbinării, încrederea
Cuvântul „a unifica” provine din termenii latineÈ™ti „unu” È™i „a face” È™i înseamnă aÈ™adar a lega mai multe părÈ›i diferite È™i totuÈ™i coerente, a le conjuga astfel încât să obÈ›inem o unitate armonioasă È™i omogenă. Este un act de apropiere, de legătură, fără de care toate părÈ›ile È™i fiinÈ›ele ar urma drumuri diferite – lucru nu neapărat rău – dar ar fi divizate, dezbinate È™i ar intra în opoziÈ›ii. F...
Critica și exemplul bun
DeÈ™i s-a vorbit mult È™i în multe ocazii despre faptul că există critici constructive, respectiv destructive, voi îndrăzni să am altă părere în această privință, de vreme ce experienÈ›ele zilnice ne arată că o critică este întotdeauna destructivă. De asta nu se face vinovată critica în calitatea ei de procedeu raÈ›ional, ci persoanele, care acÈ›ionează purtate de impulsuri emoÈ›ionale È™i subiective în loc de raÈ›iune È™i bun-simÈ›. Trăim...
Conviețuirea
CopleÈ™itoarea masă de probleme pe care le înfruntăm zi de zi peste tot în lume ne face să ne aplecăm cu mai multă atenÈ›ie asupra dificilei arte a convieÈ›uirii. Având în vedere că există situaÈ›ii complexe create de nu mai puÈ›in complexa politică internaÈ›ională È™i naÈ›ională a fiecărei țări, cea mai mare parte a conflictelor derivă din prea puÈ›ina înÈ›elegere arătată de unii oameni față de alÈ›ii. Mult căutatul respect pentru opiniile celor...
Nu suntem proști
În numele toleranÈ›ei, care ar trebui să fie factorul marcant al filosofiei, mă doare că sunt nevoită să scriu astfel despre lumea în care ne e dat să trăim. Nu mă număr printre aceia care gândesc că lumea este rea È™i că oricare perioadă trecută a fost mai bună, nici printre cei care amână fericirea pentru un viitor neprecizat. Mă preocupă cantitatea de incongruenÈ›e È™i incoerenÈ›e – ca să nu le spunem de-a dreptul minciuni – pe care sun...
Filosofia: Filosoful
N-avem vreo pretenÅ£ie să fim originali pe marginea unui astfel de subiect, ci ne propunem doar sa fim novatori; în vreme ce originalul încearcă să se îndepărteze cât mai mult posibil de ceea ce este îndeobÅŸte cunoscut, novatorul recheamă la viaţă o dată ÅŸi încă o dată aceleaÅŸi valori fundamentale. Căci Noua Acropolă dă FILOSOFIEI aceeaÅŸi definiÅ£ie care dintotdeauna i s-a dat: „Iubire de ÎnÅ£elepciune”, nevoie ce nu suferă ...
Miturile vechi și omul contemporan
Platon spunea că mitul este o poveste construită cu intenÈ›ia de a transmite în formă simbolică adevăruri universale despre om sau despre Univers. Mitul se poate inspira din fapte reale, fapte istorice dar poate să fie È™i complet inventat de autor. Ceea ce contează este mesajul. Faptele, povestea trebuie să fie cât mai simple cu putință, pentru ca oamenii să le reÈ›ină uÈ™or. Astfel, miturile au nevoie să fie interpretate, iar această interpretare depinde de inteligenÈ...
ODISEEA: CÄ‚LÄ‚TORIA INTERIOARÄ‚
Odiseea este călătoria plină de aventuri, încercări ÅŸi obstacole pe care fiecare fiinţă umană o realizează în căutarea propriei identităţi, a patriei sale spirituale. Ulise este o reflectare a Arhetipului Eroului sau Războinicului interior. Cu ceva timp în urmă, spre sfârÅŸitul secolului XIX ÅŸi începutul secolului XX, au existat preocupări legate de certificarea arheologică ÅŸi istorică a cetăţii Troia, a războiului de cucerire a acesteia Å...
Caliope... Muza poeziei epice
Azi am văzut-o pe Caliope... Anticii o chemau Muza poeziei epice - È™i aveau un bun motiv pentru asta. Deoarece până È™i numele ei păstrează ritmul ascuns al armăsarilor vioi, purtând în spate cavaleri admirabili. Nimic mai bun decât să lăsăm să apară, din când în când, aceste misterioase È™i îndepărtate imagini ale trecutului. Aceste viziuni constituie oglinzile care ne permit să comparăm reflexele lumilor trecute cu luminile cel...
Erato... Muza elegiei
Azi am văzut o altă Muză - creatură generoasă care coboară din când în când în lumea aridă a oamenilor pentru a picura un strop din eterna ei inspiraÈ›ie. În mijlocul acestei lumi ciudate în care trăim, în mijlocul acestei lumi seci È™i torturate, am văzut-o în faÈ›a ochilor pe dulcea Erato, regina poeziei, geniu al liricii, izvor al dragostei... Cedând în faÈ›a primului impuls, am văzut aparenÈ›a ei È™i, cum mi s-a &icir...
Melpomene... Muza tragediei
Azi am văzut-o pe Melpomene, muza tragediei, inspiratoarea artiÈ™tilor de-a lungul istoriei, cea iubită È™i temută, imaginea acuzatoare a VieÈ›ii. Am văzut-o cum ne-a fost mereu pictată, cu tunica ei lungă căzându-i pe picioare, cu figura ei severă È™i impasibilă, cu sceptrul ei, cu pumnalul È™i cu masca tragică în mână. Sceptrul făcea din ea regina absolută a existenÈ›ei, stăpâna destinelor, cea care, mai mult sau mai puÈ›in, colorează toate înt&a...
Polimnia... Muza poeziei sacre
Azi am văzut-o pe Polimnia, Muza, gravă È™i prudentă, modulând imnuri în limbi străvechi pe care auzul nostru nu le înÈ›elege. În mijlocul deÈ™ertului vieÈ›ii cotidiene, a fost o binecuvântare reconfortantă să percep aceste stranii È™i ritmice sunete, care purtau amintiri de ordine È™i pace. Grecii o numeau Polimnia... cea a multor imnuri, a cântecului sacru, a dansurilor rituale în onoarea zeilor... Grecii au făcut-o frumoasă È™i discretă...
Terpsichore... Muza dansului
Azi am văzut-o pe muza dansului. Terpsichore o numeau grecii È™i până È™i numele ei are ceva de ritm È™i armonie... Dar este un nume pe care nimeni nu-l mai pronunță, este o artă care nu se mai practică. Atât timp cât lumea dă semne de corupÈ›ie la toate nivelurile, fii nelegitimi ai miÈ™cării È™i cadenÈ›ei au uzurpat tronul Muzei, deghizând în dans stângăcia animalității instinctive în acÈ›iune. Terpsichore nu a fost o invenÈ›ie a vechi...
Thalia... Muza comediei
Azi am văzut-o pe Thalia, Muza Comediei... Figura ei avea un surâs abia schiÈ›at È™i am crezut, pentru un moment, că râdea de mine, de noi toÈ›i, de viaÈ›a noastră È™i de preocupările noastre, atât de ciudate pentru spiritul fin al Muzei. Fiind foarte sensibilizată de complicaÈ›iile circumstanÈ›elor zilnice, am încercat să resping viziunea. Am vrut să È™terg această imagine surâzătoare È™i graÈ›ioasă, căci m-am gândit că acestea nu sunt momente ...
