Fericirea și nefericirea
Este interesant să observăm că stări precum fericirea È™i mulÈ›umirea sunt reprezentate lexical prin nume dedicate, în timp ce opusele lor sunt exprimate doar prin negaÈ›ii: nemulÈ›umire, nefericire. Ca È™i când nu s-ar referi la atribute intrinsece ale condiÈ›iei umane, ci la lipsa lor. AÈ™adar, chiar dacă nu este firesc, uneori mulÈ›umirea È™i fericirea lipsesc. Or, pierderea calităților inerente este sinonimă cu o anumită înstrăinare de propria natură um...
Lumea suferă de foame
Lipsa totală de alimente care afectează multe fiinÈ›e umane este una din cele mai mari suferinÈ›e din lumea noastră. Însă există alte tipuri de lipsuri, mai subtile, care nu apar în statistici, dar care pricinuiesc tot atâtea necazuri. Mediile de comunicare ne-au obiÈ™nuit cu cele mai macabre imagini care reflectă starea de carență absolută în care se găsesc multe fiinÈ›e umane. Foamea este ca o gheară nemiloasă care depășeÈ™te cu mult cele mai crude boli, È...
Libertate și angajament
De parcă ar fi curente ciclice, apar din când în când cu mai mare sau mai mică forță anumite idei (ar trebui să le numim mai degrabă „forme mentale”) care acaparează interesul majorității. Una dintre ele este libertatea, cuvânt care, scos din context aproape întotdeauna, se aplică oricărei activități umane È™i chiar sensului vieÈ›ii. În general, prin libertate se înÈ›elege o seamă de beneficii ce se vădesc foarte ciudate l...
Liberul arbitru
Despre liberul arbitru al omului s-a scris È™i s-a polemizat mult. Filosofii din toate timpurile È™i obiÈ™nuiÈ›ii oameni cu păreri de totdeauna au dezbătut toate posibilitățile – sau aproape pe toate – pe această temă. Atitudinile extreme se situează între inexorabilitatea absolută, care îl privează pe om de orice posibilitate de autodeterminare, respectiv libertatea umană nelimitată, neavând alt motor decât dorinÈ›a, tristă umbră a voinÈ›ei....
Despre demnitatea omului
DESPRE DEMNITATEA OMULUI Cuvântarea lui Giovanni Pico della Mirandola, conte de Concordia PreaînvățaÈ›ilor PărinÈ›i, am citit în scrierile arabilor că sarazinul Abdala, fiind întrebat ce consideră el că ar trebui admirat cel mai mult în acest spectacol al lumii, a răspuns că nu consideră nimic mai admirabil decît omul. Acestei cugetări i se adaugă aceea a lui Mercurius : „O, Asclepius, mare minunăție este omul". G&aci...
Ne lipsește o comunicare autentică
E descumpănitor – dacă nu chiar supărător – să observăm până la ce grad de incertitudine ne duc actualele forme de gândire, atât în mediul social, politic, economic, cât È™i în cel religios, È™tiinÈ›ific, artistic È™i filosofic, tocmai într-o perioadă care se laudă că într-o mare parte a lumii s-a atins un grad înalt de comunicare È™i de dialog. Însă, cum se întâmplă de obicei, înÈ›elepciun...
Ce presupune a fi bun voluntar
• A È™ti că ajutorul material nu este singura formă posibilă, ci că apropierea umană È™i posibilitatea de a împărtăși sentimente È™i idei, cu atât mai mult azi, reprezintă una dintre cele mai apreciate forme de ajutor într-o lume unde majoritatea oamenilor se simt singuri. • A È™ti că pentru a ajuta trebuie să te dăruieÈ™ti, să nu precupeÈ›eÈ™ti nici un efort. • A È™ti că un ajutor concret necesită cuno...
Despre judecata sănătoasă
Printre atâtea valori care lipsesc, prudenÈ›a ocupă un loc special. Dacă prudenÈ›a este opusul nebuniei, astăzi se observă multiple trăsături ale nebuniei la toate nivelurile umane, încât ne este greu să recunoaÈ™tem cine este cine È™i unde se află limita subtilă dintre unii È™i alÈ›ii. Nu vom analiza cazurile clinice de nebunie, unde, într-un fel sau altul, se pot descoperi cauze fizice sau organice la originea dezechilibrului. DeÈ™i cauzele pot să nu fie ...
Contra dezbinării, încrederea
Cuvântul „a unifica” provine din termenii latineÈ™ti „unu” È™i „a face” È™i înseamnă aÈ™adar a lega mai multe părÈ›i diferite È™i totuÈ™i coerente, a le conjuga astfel încât să obÈ›inem o unitate armonioasă È™i omogenă. Este un act de apropiere, de legătură, fără de care toate părÈ›ile È™i fiinÈ›ele ar urma drumuri diferite – lucru nu neapărat rău – dar ar fi divizate, dezbinate È™i ar intra în opoziÈ›ii. F...
Critica și exemplul bun
DeÈ™i s-a vorbit mult È™i în multe ocazii despre faptul că există critici constructive, respectiv destructive, voi îndrăzni să am altă părere în această privință, de vreme ce experienÈ›ele zilnice ne arată că o critică este întotdeauna destructivă. De asta nu se face vinovată critica în calitatea ei de procedeu raÈ›ional, ci persoanele, care acÈ›ionează purtate de impulsuri emoÈ›ionale È™i subiective în loc de raÈ›iune È™i bun-simÈ›. Trăim...
Conviețuirea
CopleÈ™itoarea masă de probleme pe care le înfruntăm zi de zi peste tot în lume ne face să ne aplecăm cu mai multă atenÈ›ie asupra dificilei arte a convieÈ›uirii. Având în vedere că există situaÈ›ii complexe create de nu mai puÈ›in complexa politică internaÈ›ională È™i naÈ›ională a fiecărei țări, cea mai mare parte a conflictelor derivă din prea puÈ›ina înÈ›elegere arătată de unii oameni față de alÈ›ii. Mult căutatul respect pentru opiniile celor...
Nu suntem proști
În numele toleranÈ›ei, care ar trebui să fie factorul marcant al filosofiei, mă doare că sunt nevoită să scriu astfel despre lumea în care ne e dat să trăim. Nu mă număr printre aceia care gândesc că lumea este rea È™i că oricare perioadă trecută a fost mai bună, nici printre cei care amână fericirea pentru un viitor neprecizat. Mă preocupă cantitatea de incongruenÈ›e È™i incoerenÈ›e – ca să nu le spunem de-a dreptul minciuni – pe care sun...
